Fundament religios
Legea islamica, cunoscuta sub denumirea de Sharia, este un set de reguli si principii care ghideaza viata musulmanilor. Aceasta lege este derivata din doua surse principale: Coranul, care este cartea sacra a musulmanilor, si Sunnah, care sunt traditiile Profetului Muhammad. Aceste doua surse constituie fundamentul credintei islamice si sunt esentiale pentru orice musulman practicant.
Coranul este considerat cuvantul lui Dumnezeu transmis Profetului Muhammad prin ingerul Gabriel. Acesta cuprinde versete care acopera diverse aspecte ale vietii, de la legi morale si etice la reglementari juridice si sociale. De exemplu, musulmanii sunt incurajati sa practice acte de caritate, sa fie onesti si sa evite comportamentele imorale.
Pe de alta parte, Sunnah reprezinta un ghid practic bazat pe viata si cuvintele profetului Muhammad. Acesta contine exemple si povestiri despre cum sa traiesti conform invataturilor islamice. De exemplu, Sunnah include reguli despre cum sa te rogi, cum sa te comporti in comunitate si cum sa tratezi pe ceilalti cu respect si compasiune.
Un alt aspect important al Sharia este Ijma, care este consensul invatatilor islamici cu privire la problemele religioase si juridice. Acesta este folosit pentru a rezolva problemele care nu sunt clar acoperite de Coran sau Sunnah. In plus, analogia, sau Qiyas, este o metoda prin care invatatii islamici extrapoleaza reguli din situatii similare mentionate in Coran si Sunnah pentru a rezolva probleme moderne.
Rugaciunea zilnica
Rugaciunea este un pilon esential al islamului, iar musulmanii sunt obligati sa se roage de cinci ori pe zi. Aceste rugaciuni sunt cunoscute sub numele de Salah si sunt o forma de comunicare directa cu Dumnezeu. Rugaciunea ajuta musulmanii sa isi mentina credinta si sa isi exprime recunostinta fata de divinitate.
Rugaciunile sunt efectuate la momente specifice ale zilei: Fajr (inainte de rasarit), Dhuhr (dupa miezul zilei), Asr (dupa-amiaza), Maghrib (la apus) si Isha (seara tarziu). Aceste rugaciuni sunt realizate intr-o directie specifica, spre Mecca, si includ recitarea versetelor din Coran.
In cadrul rugaciunii, musulmanii trebuie sa respecte anumite posturi si gesturi care simbolizeaza smerenia in fata lui Dumnezeu. Acestea includ ridicarea mainilor, inclinarea si prosternarea. Fiecare rugaciune are un numar specific de unitati, sau Rakats, care trebuie indeplinite intr-o ordine precisa.
Importanta rugaciunii zilnice este subliniata si de Organizatia Conferintei Islamice, care incurajeaza practicarea regulata a acesteia ca mijloc de intarire a credintei si unitatii in cadrul comunitatii musulmane globale.
Postul in Ramadan
Postul in luna Ramadan este unul dintre cei cinci piloni ai islamului si reprezinta o perioada de purificare spirituala si autocontrol. In timpul Ramadanului, musulmanii se abtin de la mancare, bautura si alte placeri fizice de la rasarit pana la apus. Postul nu este doar o forma de penitent, ci si o modalitate de a dezvolta empatia fata de cei mai putin norocosi si de a reflecta asupra nevoilor spirituale.
Luna Ramadanului este considerata a fi sfanta deoarece se crede ca in aceasta perioada a fost revelat Coranul profetului Muhammad. In timpul Ramadanului, musulmanii sunt incurajati sa citeasca si sa mediteze asupra invataturilor Coranului si sa se angajeze in acte de caritate.
Postul este obligatoriu pentru toti musulmanii adulti, cu exceptia celor care sunt bolnavi, in varsta, calatori sau femei insarcinate si care alapteaza. Aceste exceptii sunt permise conform principiilor islamice care protejeaza sanatatea si bunastarea individului.
Conform Federatiei Musulmane Mondiale, postul in Ramadan este o oportunitate de a intari legaturile cu comunitatea si de a promova valorile de pace si armonie. Aceasta luna este marcata si de rugaciuni de noapte, cunoscute sub numele de Tarawih, care sunt realizate in grupuri la moschee.
Caritatea obligatorie
Zakat, sau caritatea obligatorie, este un alt pilon al islamului si reprezinta o contributie financiara anuala pe care musulmanii o fac in beneficiul celor mai putin norocosi. Zakat este vazut ca un drept al celor saraci asupra averii celor mai bogati si este calculat ca un procentaj, de obicei 2.5%, din averea neta a unei persoane.
Scopul Zakatului este de a reduce inegalitatile economice si de a sprijini stabilitatea sociala. Acest act de caritate nu doar ca sprijina pe cei aflati in nevoie, dar ajuta si donatorul sa isi curete sufletul de posibile atasamente materiale exagerate.
Beneficiarii Zakatului includ:
- Persoanele sarace si nevoiasii
- Persoanele cu datorii care nu pot fi platite
- Calatorii aflati in dificultate
- Lucratorii care colecteaza si distribuie Zakat
- Persoanele noi in islam care au nevoie de sprijin
Importanta Zakatului este subliniata in numeroase versete din Coran, iar Federatia Caritabila Islamica Internationala joaca un rol important in coordonarea eforturilor mondiale de colectare si distribuire a Zakatului. Aceasta organizatie incurajeaza musulmanii din intreaga lume sa participe activ la activitati caritabile pentru a promova justitia sociala si egalitatea economica.
Regulile alimentare
Islamul are anumite reguli alimentare riguroase pe care musulmanii trebuie sa le urmeze. Aceste reguli sunt cunoscute sub numele de Halal, care inseamna permis sau legal in limba araba. Alimentele si bauturile care sunt considerate Halal sunt cele care respecta reglementarile islamice si sunt acceptabile pentru consumul musulmanilor.
Printre regulile alimentare islamice, se numara interzicerea consumului de carne de porc si alcool. Porcul este considerat impur si consumul acestuia este strict interzis, iar alcoolul este interzis deoarece este perceput ca o sursa de tulburare a mintii si poate duce la comportamente imorale.
Printre alimentele considerate Halal se numara:
- Carnea de vita, miel sau pui sacrificata conform ritualurilor islamice
- Pestele si fructele de mare
- Fructele si legumele proaspete
- Produsele lactate care nu contin ingrediente interzise
- Condimentele si cerealele fara aditivi interzisi
Procesul de sacrificare a animalelor in conformitate cu legea Halal implica rostirea unei rugaciuni inainte de sacrificiu, pentru a binecuvanta animalul. Institutii precum Comitetul International Halal sunt responsabile pentru certificarea si supravegherea industriei alimentare pentru a asigura ca produsele respecta standardele Halal.
Codul vestimentar
Vestimentatia in islam nu este doar o reflectare a modestiei, ci si o manifestare a identitatii religioase. Exista anumite reguli si recomandari in ceea ce priveste imbracamintea, atat pentru barbati, cat si pentru femei, care au rolul de a promova modestia si decenta.
Barbatii sunt incurajati sa poarte haine care acopera corpul de la buric pana la genunchi, iar hainele stramte sau transparente sunt descurajate. In plus, purtarea de aur si matase, desi permisa pentru femei, este interzisa pentru barbati in scopuri de vanitate.
Femeile, pe de alta parte, sunt incurajate sa poarte haine care acopera intregul corp, cu exceptia mainilor si fetei. Hijabul, sau esarfa, este un simbol al modestiei si este purtat de multe femei musulmane pentru a-si acoperi parul si gatul. Scopul vestimentatiei islamice este de a proteja intimitatea si de a preveni atentia nedorita.
Principiile vestimentarii islamice sunt urmatoarele:
- Modestia si decenta in imbracaminte
- Acoperirea partilor intime ale corpului
- Evitarea hainelor transparente sau stramte
- Simplitatea si lipsa extravagantei
- Respectarea traditiilor culturale si religioase
Organizatii precum Consiliul Islamic pentru Femei promoveaza respectarea codului vestimentar islamic si incurajeaza femeile musulmane sa adopte imbracamintea traditionala ca o forma de exprimare a credintei si identitatii lor.
Pelerinajul la Mecca
Pelerinajul la Mecca, cunoscut sub numele de Hajj, este unul dintre cei cinci piloni ai islamului si reprezinta o datorie religioasa pe care fiecare musulman trebuie sa o indeplineasca cel putin o data in viata, daca are capacitatea financiara si fizica de a face acest lucru. Hajj are loc in luna Dhu al-Hijjah, a doua luna a anului islamic, si aduna milioane de pelerini din intreaga lume.
Pelerinajul la Mecca este o experienta spirituala unica care implica mai multe ritualuri, cum ar fi Tawaf, care presupune inconjurarea Kaabei de sapte ori, si Sa’i, care este o alergare intre dealurile Safa si Marwah. Aceste ritualuri simbolizeaza devotamentul fata de Dumnezeu si aduc aminte de povestile biblice ale lui Avraam si Ismail.
Hajj este, de asemenea, un moment de reflectie spirituala si de unitate pentru musulmani, deoarece pelerinii sunt egali in fata lui Dumnezeu, indiferent de origine etnica, statut social sau nationalitate.
Conform Autoritatii Generale pentru Statistica din Arabia Saudita, in 2019, aproximativ 2.5 milioane de pelerini au participat la Hajj, ceea ce subliniaza amploarea si importanta acestui eveniment religios. Organizatii precum Comitetul de Pelerinaj Islamic Mondial joaca un rol crucial in organizarea si coordonarea pelerinajului anual, asigurand ca acesta se desfasoara in conditii de siguranta si ordine.
